Expoziția STB - Istoric

Pana in anul 1837, cand Alexandru Dimitrie Ghica, domnitor al Tarii Romanesti, a modificat legislatia, transportul public era restrictionat dur in Bucuresti.

Nicio persoana nu avea voie sa mearga cu caleasca sau faetonul prin oras, daca nu avea drept de vot, adica nu era bogat.

Legile erau atat de aspre incat cel care era prins ca a incalcat aceasta norma de trafic era biciuit in piata publica.

Ca urmare a dezvoltarii Bucurestiului, Ghica a fost obligat sa dea legea prin care a introdus “trasura de piata” pentru a inlesni venirea la oras a targovetilor care aduceau produse alimentare.

Mijloacele de transport cu mai multi pasageri si-au facut aparitia in 1850-o platforma pe care se puneau doua banci pentru 10 sau 12 calatori.

In 1872, “Primaria Comunei Bucuresti”, a aprobat introducerea tramvaiului cu cai si a fost infiintata prima Societate a Tramvaielor din Bucuresti (STB).Este vorba despre un tramvai cu etaj care circula pe Calea Victoriei, numita pe atunci Podul Mogosoaiei.

Bucuresti a fost al noualea oras din lume care a introdus tramvaiul in transportul public.

Expozitia STB SA detine un bilet de calatorie, unicat, de la 1872, respectiv prima serie de bilete de calatorie din Bucuresti, pe cand cirlcula tramvaiul cu etaj.Accest bilet face parte din patrimonial cultural national.

In 1881 a aparut cea de-a doua societate a tramvaielor bucurestene, cu capital strain, care a functionat in paralel cu prima.

In 1909 cele doua societati au fuzionat si s-au emis primele actiuni ale STB.

Expozitia STB SA detine un registru al Adunarilor Generale STB incepand cu 1909, pana in 1947, cand societatea a fost nationalizata. Si acest registru face parte din patrimonial cultural national.

Demn de mentionat este faptul ca in 1916, in timpul Primului Razboi Mondial, majoritatea actionarilor STB si-au trimis actiiunile, cele emise in 1909, in Rusia, odata cu Tezaurul BNR-pentru a fi ferrite de invazia germana. Consecintele sunt cunoscute. Sovieticii au confiscat aceste bunuri.

Istoria STB a mers mai departe, odata cu istoria tarii….

Povestea transportului în comun din București.
Când a apărut STB și cine a adus tramvaiele în Capitală

Transportul în comun are o istorie lungă și plină de evenimente pe străzile Bucureștiului. De la tramvaie trase de cai la „otokare” turcești, vehiculele au ținut pasul mai greu sau mai bine cu trecerea anilor și cu extinderea Capitalei. Prin urmare, vă prezentăm istoria transportului în comun bucureștean, un serviciu pe cât de hulit și înjurat, pe-atât de necesar pentru un oraș cum e București.

Povestea transportului în comun din București începe în urmă cu aproximativ un secol și jumătate, la mijlocul secolului al XIX-lea, într-o perioadă în care doar boierii puteau să dețină trăsuri particulare. Între timp, populația generală și chiar și burghezii nu aveau voie să dețină astfel de luxuri. Totuși, în jurul anului 1820 a apărut unul dintre primele mijloace de transport în comun, primitiv ce-i drept. Se numea „imperiala”, aluzie la faptul că era ceva asociat cu cei mai înstăriți cetățeni, și era un fel de trăsură de mari dimensiuni, dotată cu scară în spirală, care ducea la locurile de pe acoperiș. Nu existau stații – oamenii atenționau vatmanul că vor să coboare cu ajutorul unui clopoțel.

Primele tramvaie cu cai, aduse de belgieni în București

Povestea transportului în comun organizat a început în anul 1871, când municipalitatea a oferit autorizație de instalare a șinelor și de circulație „Societății Anonime Române de Tramvaie”, condusă de belgianul Slade Mernee. Compania avea parte de capital englez și belgian, și a introdus primele linii de circulație cu tramvaiul din București: Bariera Mogoșoaiei – Calea Moșilor, Sf. Gheorghe – Calea Văcăreşti și Şoseaua Bonaparte – Calea Călăraşilor. Tramvaiele erau de culoare galbenă, asemenea celebrelor tramvaie din Lisabona și erau trase de cai mânați de vatmani îmbrăcați cu uniforme și șepci roșii. Interesant este faptul că controlorii (da, existau și pe atunci și nu purtau veste albastre, ci costume roșii la fel ca vatmanii) erau străini, deoarece conducerea companiei nu avea încredere în controlorii români. Totuși, de multe ori cei care mergeau fără bilet profitau de viteza scăzută cu care circulau tramvaiele și săreau din vagon când urcau controlorii.

Tramvaiul 14, primul tramvai electric din Capitală

În anul 1894 a fost introdus și primul tramvai electric, pe ruta Obor – Cotroceni, care a uluit de-a dreptul locuitorii, gazetele vremii titrând că pe această rută circula „o mașină umblătoare, fără cai și fără foc”. Cu toate astea, tramvaiele trase de cai au dispărut abia trei decenii mai târziu, în 1929. Trebuie menționat faptul că București a fost al unsprezecelea oraș din întreaga lume unde a circulat tramvaiul electric.

Prima linie special pregătită pentru tramvaiul electric a fost linia 14, care străbătea Capitala de la est la vest, pe un traseu aproape identic cu cel pe care circulă în prezent tramvaiele actualei linii 14.

STB a apărut acum mai bine de-un secol

STB de astăzi a luat ființă în anul 1908, în data de 14 aprilie, pe când se numea.. tot STB – Societatea Tramvaielor București, compania având ca misiune electrificarea întregii rețele în următorii 40 de ani. Anii trec, iar în 1921 STB devine cea mai importantă societate de transport în comun din România și una dintre cele mai mari din Europa.

Dacă la început compania deținea doar tramvaie, pe parcurs au fost achiziționate și autobuze, astfel că Societatea primește licență exclusivă pentru a efectua transportul în comun în București.

STB asigura la acea vreme transportul în întreaga Capitală și în 12 comune din împrejurimi, dispunând de o flotă de 392 de autobuze construite la Compania Leonida & Co. pe șasiuri Renault, Henchel sau Chevrolet, care circulau pe 22 de trasee ce însumau 131 de km de cale dublă.

Schimbările majore de după războaiele mondiale

După al Doilea Război Mondial, societatea își schimbă numele în Întreprinderea de Transport București (ITB), iar la scurt timp după este introdusă și prima linie de troleibuz, în 1949, pe ruta Piața Victoriei – Hipodrom. În 1950, la ITB lucrau circa 11.000 de angajați, a doua cea mai mare întreprindere din țară, după U.D Reșița.

Trebuie precizat faptul că în perioada 1972 – 1980, ITB a devenit a patra cea mai mare companie de transport în comun din lume din perspectiva mărimii parcului de vehicule, a numărului de angajați și a suprafeței ocupate. La apogeu, ITB avea 800 de tramvaie, 2.500 de autobuze, 700 de troleibuze și 35.000 de angajați. Mai mult, compania oferea și servicii de maxi-taxi, taximetrie și chiar transport de marfă.

Totuși, de la finalul anilor ’70, transportul în comun de suprafață a cunoscut un declin, atât din cauza deschiderii metroului bucureștean, cât și din cauza crizei energetice.

In prezent, Societatea de Transport Bucureşti STB SA este principalul operator de transport public de persoane din Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, având una dintre cele mai întinse reţele de transport din Europa, cu o lungime a traseelor de 1651 km cale dublă. Reţeaua de transport acoperă o suprafaţă de 633 km², din care 228 km² numai în zona urbană. Prin schimbarea formei juridice în societate pe acţiuni, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a devenit Societatea de Transport Bucureşti STB SA, la data de 13 septembrie 2018.

STB SA dispune de aproximativ 2000 de vehicule (autobuze, troleibuze şi tramvaie) care efectuează, anual, peste 700 milioane de călătorii.